Prietene filoloage din liceu

Aveam doua colege in liceu la uman, Thelma si Luiza. Amandoua isi spuneau Thelma.

Ardeau de nerabdare sa reuseasca-n viata si pentru asta se pregateau asiduu, invatau pe rupte. Citeau mult, subliniau pe carti, scriau eseuri, poezii, povesti de groaza, rabufneau dogmatic, delirau haotic, debitau la criza. Intr-o zi, cea care-si spunea Thelma a avut o revelatie: cum va fi peste zece ani. Nu i-a placut ce a vazut: nemultumita, cu facultatea neterminata, parasita de sot, cu copii de crescut, corectoare de texte la o editura obscura, necunoscuta, uitata de lume, nebagata in seama. I-a fost fatal, a facut o criza de depresie, a facut avioane din toate insemnarile ei, le-a mototolit, le-a distrus, le-a aruncat. In jurul ei lumea scria, publica, se facea cunoscuta, ea statea ascunsa intr-o scorbura virtuala. A decis sa faca ceva cu viata ei, sa fie luata in seama, sa fie cunoscuta, sa socializeze si atunci a inceput sa bantuie pe toata lumea haotic, dur, sa caute prin cotloane, sa scotoceasca, sa tina cont, sa se dea drept altcineva, sa creeze confuzii, sa creeze panica, sa tulbure apele. Intr-o zi s-a dat de gol singura, fara sa-si dea seama, a fost o zi fatala pentru ea. Acum suporta consecintele.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s