Cat poate suporta o femeie?

Afli la un moment dat ca vei avea un copil. Te bucuri din toata inima. Era si momentul sa existe un al doilea copil. Vestea te-a luat prin surprindere dar este de bine. Copilul a miscat cand erai in Abu Dhabi si asteptai sa traversezi desertul, sa te intorci in tara. In avion la intoarcere nu te simti prea bine. Mirosurile de mancare incalzita la microunde nu-ti priesc. Rezisti…

Duci sarcina bine, iti vezi de serviciu pana intro zi cand te hotarasti ca ai obosit si intri in concediu. Te viziteaza asistenta acasa si iti spune ca totul este bine, a doua zi te duci la doctor sa-ti iei concediul medical pe luna aprilie. Asistenta iti ia tensiunea…iti spune ca e cam mare si se va supara domnul doctor. Astepti putin. Ti-o mai ia o data…

Te vede doctorul si-ti spune sa vii sa asculte copilul. La un moment dat incepe sa urle la tine: esti nebuna, nu vezi ca-ti omori copilul in tine?!?! Nu ti-am spus sa te duci la spital?

Astfel afli ca nu se mai aude copilul…esti devastata, incepe cosmarul…

Pleci de la policlinica cu plansul in gat. Iti dai seama ca trebuie sa ajungi la spital urgent. Te-a naucit ceea ce ti-a spus doctorul…niciodata pana acum n-a fost vorba de internare in spital…

Ajungi acasa, esti singura, dai niste telefoane, nu gasesti pe nimeni, lasi mesaje. In final te hotarasti, iti iei punga pregatita si pleci la Caritas.

Ajungi acolo la camera de garda si toata lumea asculta ceea ce ar fi trebuit sa fie bataile inimii copilului si da din umeri…nu se mai aude. Iti dai seama ca esti tratata ca o cauza pierduta si acest lucru te nauceste si mai tare.

Apare o doctora bruneta care te vede suparata si te intreaba: de ce esti trista mamico?

Ii spui si ei povestea ta, ea incearca sa te consoleze… apeleaza la un doctor sa mai faca o incercare, acesta se apropie cu trompetica aceea speciala de locul unde ar fi trebuit sa fie inima copilului, asculta in mai multe locuri si afirma: AICI se aude!!! Din acel moment datele problemei se schimba. Esti internata in salonul de travaliu, primesti un pat, o asistenta face o insemnare cu pixul pe locul unde doctorul bulgar a depistat bataile inimii copilului tau, ti se pune o perfuzie cu vitamine pentru revitalizarea fatului. Ai impresia ca esti intrun vis…doctorii si asistentele se perinda prin fata ta si asculta minunea.

Se vorbeste despre o cezariana iterativa, deoarece mai ai una.

Dar pentru cezariana trebuie sa mai astepti, urmeaza sa te programeze noul doctor care va prelua salonul, tocmai se fac niste schimbari administrative pe-acolo.

In final nu te-au operat miercuri cum era programat, ci un alt profesor doctor a hotarat sa te opereze marti cand a intrat in garda si a vazut urgentele. Era in echipa cu doctorul bulgar care auzise primul copilul. Te-au chemat si te-au intrebat daca esti de acord. Ai raspuns simplu: DA.

Copilul avusese un nod de cordon adevarat, suferise mult, de aceea nu se mai auzea…

A primit o nota proasta la nastere, dar pe fisa ta figura un alt scor Apgar ca sa nu fie bagat din start la incubator…aceasta marsevie a doctorei de la salonul de copii nascuti prin cezariana putea sa te coste scump, dar Dumnezeu te-a ajutat sa fii in putere si sa-ti salvezi singura copilul in a doua zi de viata cand l-ai vazut cianozandu-se sub ochii tai. Ai avut puterea sa lupti sa ajunga imediat in incubator si peste cinci zile sa-l iei cu tine acasa. Ai reusit!

A urmat un an greu, dar ai invins si de aceasta data. Acum copilul este bine mersi, iar tu esti o mama multumita si iubitoare.

2 thoughts on “Cat poate suporta o femeie?

  1. Imi place si cred mult in adevarul vorbei asteia: „Dumnezeu lucreaza prin oameni” si daca privim in urma, fiecare dintre noi putem pune cap la cap o lista cu oameni care ne-au fost scosi in cale cu un scop si care ne-au ajutat, ne-au influentat si ne-au schimbat vietile. Cred ca asa a fost si cu medicul care a gasit bataile inimii puiului tau.
    Sa va fie bine si sa fiti fericiti.

    1. Da, asa este, am spus intotdeauna ca exista un inger pazitor care-ti acorda sprijin prin oameni atunci cand ai mare nevoie…l-am simtit de multe ori ca ma protejeaza.
      Uneori ma gandeam daca el chiar le-a auzit de la inceput sau m-a incurajat numai…n-am sa stiu niciodata, dar daca nu intram imediat la perfuzii…atunci n-ar fi fost bine. Am avut un dram de noroc! Si a meritat!
      Multumesc frumos pentru ca mi-ai citit povestirea!
      Numai bine si multumesc pentru urari!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s